Un agent al cunoaşterii lingvistice şi literare
Atât de puţine publicaţii culturale avem în R. Moldova încât apariţia unei reviste cu profil lingvistic şi literar constituie un eveniment, mai ales dacă luăm în considerare faptul că iniţiativa de a o edita le aparţine unor intelectuali de primă mână din Bălţi şi Chişinău.
Trebuie să precizăm că fondator al noii publicaţii, intitulate „Noua Revistă Filologică (NRF)”, este Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, iar cofondator este Editura „Cartier”, colegiul de redacţie fiind alcătuit din tandemul Gheorghe Popa&Gheorghe Erizanu (codirectori), Maria Şleahtiţchi (redactor-şef), Ala Sainenco, Lucia Ţurcanu, Valentina Botnariuc, Silvia Bogdan, Vitalie Coroban, Tatiana Boj.
Reţinem din editorialul lui Gheorghe Popa un pasaj programatic: „Amintind prin numele pe care şi l-a ales, de celebra „Nouvelle Revue Francaise” sau de „Noua Revista Română” a lui Ion Radulescu-Motru, „Noua Revistă Filologică” mizează pe determinativul „nouă” pentru ca acesta, acoperind mai multe realităţi, face un subtil joc între „recent” şi„original”, „original” şi „actual”.
Tot Gheorghe Popa subliniază că revista e concepută „ca un agent al cunoaşterii lingvistice şi literare, dar şi ca un ghid pe calea formării unei bogate culturi filologice”. La întrebarea „De ce Editura Cartier a acceptat să fie coeditor la o revistă ştiinţifică cu centrul de greutate la Bălţi?”, Gheorghe Erizanu răspunde în editorialul său: „Din următoarele motive: am un deosebit respect pentru iniţiativele profesorilor de la Universitatea de Stat „Alecu Russo” din Bălţi, cea mai dinamică universitate din spaţiul nostru; biblioteca Universităţii din Bălţi are câte un exempar din toate cărţile editate de editorii din Republica Moldova”.
NRF se deschide cu o serie de texte consacrate regretatului profesor al Universităţii „Alexandru Ioan Cuza” din Iaşi, Dumitru Irimia, despre care scriu Maria Şleahtiţchi, Ion Milica, Ana-Maria Minuţ. La compartimentul Cultură şi civilizaţie putem citi materiale de Ofelia Ichim, Josep Maria Sala Valldaura (în limba spaniolă) şi studiul „Despre limba lituaniană altfel: Focarul de lituanistică”, semnat de lingviştii Vidas Kavaliauskas, Nadejda Morozova, Jolanta Zabarskaite, Ala Sainenco. Aflăm multe lucruri surprinzătoare privind lexicul comun indo-european în limbile lituaniană şi română dintr-un articol de Vidas Kavaliauskas şi Ala Sainenco. Ni se mai propun exegeze literare de Alexandru Burlacu, Lucia Ţurcanu, Mircea A. Diaconu, Raisa Leahu, Anatol Moraru, Daniela Petroşel, materiale de Nicoleta Redinciuc, Larisa Bortă, Iulian Costache, iar Gheorghe Popa îşi expune opiniile în legătură cu „inoportunitatea reformei ortografice”.
Felicitări echipei „Nouii Reviste Filologice”, căreia îi dorim viaţă lungă şi cât mai mulţi cititori!
Irina Nechit Jurnal de Chişinău,
30 noiembrie 2010
http://ziar.jurnal.md/2010/11/30/un-agent-al-cunoasterii-lingvistice-si-literare/