Conferinţa Anuală ABRM

Atelier: Forme şi metode de instruire continuă a bibliotecarilor: programe, concepte, experienţe:

 

Clubul BiblioSpiritus în susţinerea educaţiei profesionale

 

Valentina Topalo, şef serviciu BŞ a US “Alecu Russo”

Ne iubim profesia din suflet şi cu sufletul, chiar dacă se spune că ne deosebim  mult de alte profesii.  Faptul că sîntem modeşti şi permanent căutăm să  garantăm în mod tradiţional şi modern, accesul la cunoaştere, efectuînd acest acces în stilul biblioteconomiei clasice, întrucît se propune bibliotecarului să pătrundă progresiv în spaţii dinamice prin selecţia de documente şi prin filtrele care le conferă vizibilitate şi coerenţă. Şi că Bibliotecarii sînt oameni cu spirit.

Plecînd de la cuvîntul spirit, după  DEX, sensul ar fi, factor ideal al existenţei, conştiinţă, gîndire, raţiune,  intelegenţă, isteţime, capacitate de imaginaţie (P.178). Altă noţiune  biblio înseamnă element prim de compunere cu semnificaţia carte, referitor la cărţi care  este  un produs al spiritului. Dicţionarul, s-ar părea că lămureşte totul, sau nu prea lămureşte sau ce ar trebui să înţelegem prin BiblioSpiritus „eşti undeva între o staţie şi alta, în drum spre altceva.....golind lumea..., gonind peste timp, singur, mai singur, nicăieri de singur” (C.Noica). În semnificaţia bibliotecarilor Bibliospiritus   înseamnă:

ý     promovarea valorilor şi tradiţiilor naţionale şi internaţionale în domeniul bibliotecar;

ý     realizarea a ceea ce există, a ceea ce este alături dintotdeauna-realitatea profesiei pe care o îmbrăţişăm;

ý     schimbarea  perspectivelor spirituale ale lumii bibliotecare.

Ca urmare a acestor gînduri în luna mai, 27, anul 2004, a fost inaugurat Clubul Bibliospiritus, cuprinzînd principalele obiective ale reflecţiei bălţene:

3    redimensionarea conţinutului şi funcţiilor Bibliotecii şi Bibliotecarului în Mileniului III;

3    ridicarea pregătirii profesionale a celor ce slujesc cultura, lectura, cartea, intermedierea informaţiei pentru utilizatori în vederea concretizării comandamentelor majore, ce privesc evoluţia spiritualităţii bibliotecare.

Lumea spirituală a bibliotecarilor caută în mod specific modalităţile cele mai potrivite pentru a se realiza fiind şi aceasta un factor  important motivaţional,  privit nu numai ca mod de a gîndi şi a simţi ci şi ca mod de a  acţiona. Astfel, au fost vizitaţi  marii cugetători ai lumii, răsfoindu-i, şi inspirîndu-ne de  vorbele şi  gîndurile concise ale lor, formulate, adaptate apoi în LOGOUL sau busola de orientare a Clubuliui. Sînt spuse puţine cuvinte, scoţîndu-se la lumină profunzimea ideilor lumii bibliotecare,  numărîndu-se  discernămîntul, bunul simţ, echilibrul gîndirii şi bucuria de a aprinde şi de a exprima în cuvinte din armoniua şi simplitatea profesiei.

Şi aşa am pornit pentru desfăşurarea spiritelor noastre şi pentru a păstra nivelul profesional la care am ajuns, şi fireşte pentru a avansa şi dinamiza viaţa  bibliotecarului. Bibliotecarii cu spirit nu înseamnă ceva absolut, ci ţine de personalitate, de atitudine. Ceea ce este relevant pentru  CLUB este că oferă instruire continuă rapidă cu forme de dialog, avînd la îndemînă echipamente, resurse şi personal adecvat, posibilităţi de aplicare a cunoştinţelor şi ocazii de-a  da întrebări. Ne-am unit şi mobilizat în activităţile noastre

Din dialogurile profesionale te   perfecţionezi si-ţi completezi cunoştinţele cu alte forme contemporane, cu alţi purtători de informaţie, cu noi colegi, care, însă deloc nu avem dreptul să-i ţinem la distanţă, fiindcă numai aşa putem să trăim  momente de reale innoiri ale formelor, metodelor de  lucru cu cartea, care are segmente şi capacităţi similare cu cele din anii secolului trecut. Şi atunci, ne situează pe cele mai bune poziţii în comunitate, justificîndu-ne  astfel numele de CLUB cultural-ştiinţific.

Dialogul profesional mai este o îmbogăţire a orizontului fiecăruia dintre noi în plan general, găsind expresii în tendinţele şi practicile de inovare. Ocupaţiile respective au ceva deosebit  în ele, punere în mişcare, eterna căutare, precizare de ceva din  materialul  subiectului propus, consultaţii de documente semnate de autori cunoscuţi şi necunoscuţi. S-a încercat să se prezinte anumite concepte, practici actuale, pentru a contura noi direcţii în munca de bibliotecar. Ne-am dorit ca să ieşim în faţa unuia altuia, cu teme  de interes, oferind puncte de vedere diverse şi semnificative.

În arena dialogului a fost invitat cunoscutul bibliolog, poet, filosof al culturii şi publicist, cavaler al medaliei Uniunii Europene, Directorul General  al Bibliotecii Naţionale dl. Alexe Rău. În cadrul  şedinţei, Domnia sa şi-a lansat volumul: „Există şi un Dumnezeu al Bibliologiei” inserat fiind în expoziţia Încredere, Optimism şi Acţiune, alături de alte 90 de documente ce ţin de activitatea lui Alexe Rău. Preocupările sale îmbracă o arie largă, scoţînd apreciate volume , dedicate profesiei de bibliotecar, unele dintre ele avînd un profund caracter de specializare, dintre care se cuvine să fie menţionate avîndu-l ca autor, prefaţator, coordonator: Ochiul din oglinda paginii; Bibliotecile Basarabiei şi ale Transnistriei şi conştiinţa de comunitate, Scrieri istorice, Bibliografii curente şi retrospective: Cronica vieţii politico-administrative, social-economuce şi culturale a  Moldovei, Cultura în Moldova, Buletin Bibliologic, Moldova (Exteriorica), Biblioteca Naţională a Moldovei. 170 de ani.1982-2002., Bibliografii) colecţia Moldavica)

Despre aceste volume s-a vorbit, atingîndu-se subiectul, acceptîndu-se să se dea cunoştinţe livreşti, utlizîndu-se perceperea, competenţele şi intelectul bibliotecrilor universitari, profesorilor şi studenţilor. Este autorul Legii Bibliotecilor din Moldova, a Strategiei de dezvoltare a Sistemului Naţional de Biblioteci, a lansat  un concept nou de Bibliotecă naţională, modelul cibernetic de management, programe contemporane Memoria Moldovei, SIBIMOL, Anul Bibliologic, Saloanele de Carte Naţională şi multe alte idei pe care le-a realizat împreună cu Biblioteca Naţională a RM.

Paralel cu acesta, activitatea lui Alexe Rău mai cuprinde funcţia de  redactor-şef, depunînd eforturi considerbile,alături de alţi stîlpi de nădejde ai biblioteconomiei naţionale publicînd  Magazinul Bibliologic, Gazeta Bibliotecarului. Prin activitatea desfăşurată timp de ani buni în bibliologia basarabeană, Alexe Rău este o prezenţă permanentă, luminoasă în biblioteconomia nostră, a cărui influenţă se face simţită, el înscriindu-se în galeria  biblioteconomiştilor  şi filosofilor culturii. Domnia sa mai stăpîneşte cu aceaşi siguranţă virtuţiile condeiului, provocîndu-ne să particpăm la lecturarea  volumelor de poezie, debutînd încă în 1993 cu volumul Spune ceva, Uniluconul, 1997, Nuca lui Nevermore, 1999, Pe noi nouă adu-ne, 2003.

De la această şedinţă am desprins , că scriitoarea bălţeană Maria Şleahtiţchi a ajuns la poezia lui Alexe Rău tîrziu după cum mărturiseşte domnia sa, abea în contextul întîlnirii din Clubul Bibliospiritus, avînd revelaţia descoperii unui poet-bibliotecar adevărat, iar scriitorul Nicolae Leahu , remarcă că cărţile lui sînt rodul unor accidente spirituale, nu ale unui plan, preferînd să caute cu răbdare scînteia de har poetic în versurile sale. Maieştrii  cuvîntului scris l-au apreciat pe Alexe Rău, considerînd că în biblioteconomia  basarebeană este un unicat care nu suferă comparaţie. Din astfel de dialog am aflat că tot a fost găsit timp pentru erudiţie, pentru muncă de dăltuitor în artelierul propriu profesional, timp pentru a publica, a scrie despre filosofia culturii, despre micile şi marile neajunsuri ale  vieţii bibliotecăreşti.

În astfel de întilnire s-a intermediat procesul de comunicare, constatînd/observînd  cît de trainic sînt cunoştinţele noastre în ale biblioteconomiei, iar din  discuţii/dialoguri pe viu, afli de obicei, practici de muncă a Bibliotecilor, a Managerului , cît şi  a echipei de bibliotecari  a instituţiei respective. Ca să nu dispară acestă problemă a tandemului bibliotecar şi a diseminării bibliotecrului ne-am refugiat, am evadat  din neştiinţă în  cunoaşterea mai de aproape a multor lucruri, fiindcă  tot cartea se răzbună pentru uitarea în care pe nedrept  ne permitem s-o uităm. Cei care sînt profesionişti nu se vor simţi nici odată complexaţi în vre-un fel şi dacă noi bibliotecarii nu vom continua să privim aceşti profesionişti fără  detaşare s-ar putea să ajungem să nu  ne ştim  bine ce avem.

Am încercat să fim mai atenţi cu noi înşine şi cu colegii din jurul nostru şi din cînd în cînd să citim, să ne cunoaştem seismografii profesiiei ce ne reprezintă în lume. Ce vom alege  să preţuim în cele din urmă? Fiecare cu alegerea sa. Ne vom îndrepta  spre colegii despre care putem citi în Calendarul Naţional, Magazin Bibliologic, Gazeta Bibliotecarului, Bibliopolis, Confluenţe Bibliologice cu personalităţi proeminente  în biblioteconomie: Petru Ganenco, Faina Tlehuci, Ion Madan, Ion Şpac, Alexe Rău, Elena Harconiţa, Silvia Ginculov,Vera Osoianu, Zinaida Sochircă, Ludmila Corghenci, Lidia Kulikovski... astfel recuperînd traceul muncii asiduie, mulţumindu-le cu peripeţie spirituală.

Curiozitatea, această dorinţă  de a cunoaşte noul sau neobişnuitul  care se alimentează din el însuşi, ne-a angajat să epuizăm tot ce e de aflat despre biblioteconomie, bibliiologie, aceleaşi prin apartenenţa lor, prin ce se manifestă la scară naţională, vorba lui Gustav Le Bon( Psihologia mulţimilor, apărută la editura ANIMA, din Bucureşti, 1990): ”Oricare ar fi indivizii ce compun respectivele colectivităţi, oricît de diferite sau asemănătoare ar fi  modurile lor de viaţă, caracterul sau intelegenţa lor, simplu fapt că s-au transformat într-un grup structurat psihologic îl interesează cu un fel de suflet colectiv care îi determină să simtă, să gîndească şi să acţioneze într-un mod cu totul diferit de cel ar gîndi, simţi şi acţiona fiecare individ neintegrat în structura respectivă”

Astfel, ademeniţi de derularea acestor interminabile întruniri profesionale, avem privilegiul de a deţine cîte o za (zale-lănţişor de metal purtat ca podoabă) în care am fost/sîntem prinşi, cuprinşi şi învăluiţi  de bună voie şi nesiliţi de nimeni.

În 2005, la 5 octombrie, de Ziua Bibliotecarului, ce se desfăşoară  sub genericul ZILE MARI la BIBLIOTECĂ, s-a lansat primul număr al revistei de specialitate şi ştiinţa informării Confluenţe Bibliologice, editată de Bibliotecă şi Rectorat, director Elena Harconiţa, redactor-şef Anatol Moraru, avîndu-i alături pe dr. habilitat Ion Gagim , prorector pe ştiinţă, dr. Maria Şleahtiţchi, Nicolae Leahu, Nicolae Enciu, Margareta  Tetelea, Valeriu Jitaru, membrii cenaclului universitar studenţesc Kontur. A fost un moft, vorba lui I.L.Caragiale, de publicare şi de deschidere pentru bibliotecari şi bibliotecă, evocîndu-se  munca bibliotecii şi a bibliotecarilor ei, esenţialul rămînînd că Biblioteca nu este de una singură  ci cu parteneri-utilizatori fideli ai comunităţii universitare. În fond, s-a constituit  un dialog interuniversitar, construindu-se relaţii practice împreună cu ei  îsişi  promovîndu-se utilitatea publicaţiei de specialitate. Echipa bine sudată a revistei a putut să multiplice exponenţial capacitatea de cercetare a instituţiei apărute de 60 de ani în Nord, potenţialul său de travaliu fiind o rezultantă de plusvaloare intelectuală, care depăşeşte  simpla însumare a competenţelor individuale. Volens-nolens  s-a pus la punct strategiile de colaborare care fac din cititor un partener bun. Prezentarea revistei s-a cuplat cu documentele noi intrate din California, Universitatea Fresno, prezentate într-o expoziţie de anvergură: Flash Extern – Donaţia Universităţi din Fresno, California, SUA.

Momentele  semnificative ale  Clubului Bibliospiritus sînt croite cu obiceiul postmodern de a-l interpreta în funcţia(să zicem) de scaunul bibliologic pe care stau bibliotecarii în momentul dialogurilor profesionale: sărbătorirea Zilelor Mondiale şi Internaţionale, Ziua Bibliotecarului, Ziua Cărţii şi a dreptului de autor, Ziua Femeii, Anul Nou etc. Remarcăm o altă zi de mai, 25 curent a Clubulului Bibliospiritus, găzda conferinţei: „Promovarea cărţii pentru Copii vis-a-vis de participarea la Congresul al 30 - lea Mondial al IBBY în China şi la Festivalul Internaţional de carte pentru copii din Coreea „ , susţinută de Claudia Balaban, Director General al Bibliotecii Naţionale pentru Copii "Ion Creangă", preşedinta Sectiei Nationale a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret (IBBY) de pe lângă UNESCO. La Conferinţă au participat bibliotecari universitari, bibliotecari de la Biblioteca Municipală Eugeniu Coşeriu, bibliotecari şcolari, bibliotecari de la colegii, şcoli polivalente, membri ai ABRM Filiala Bălţi, precum şi invitaţii doamna Lidia Noroc-Pînzaru, şefa Secţiei Cultură Primăria mun.Bălţi.

Elena Harconiţa, Directoarea Bibliotecii,  a trecut în revistă  realizările dnei Claudia Balaban, care a reprezentat biblioteconomia R. Moldovei la conferinţele generale IFLA la Moscova, Istambul, Copenhaga, Amsterdam. Tot Domnia sa a organizat Congresul al 3-lea al Bibliotecarilor din R. Moldova, unde a prezentat raportul de bază Biblioteca în societatea modernă; a pledat pentru majorarea grilei de salarizare a bibliotecarilor, a organizat seminarul Informatizarea bibliotecilor - imperativ al timpului; coordonatoarea buletinului metodic şi bibliografic Cartea. Biblioteca. Cititorul, calendarului Aniversări culturale, almanahului La Creangă, coordonatoare a bibliografiei cărţii pentru copii, a dicţionarului biobibliografic Scriitorii Moldovei în lectura copiilor şi adolescenţilor; biobibliografiilor: Spiridon Vangheli, Grigore Vieru, Alexandru Cosmescu, Vasile Romanciuc Arcadie Suceveanu , Vasile Romanciuc,  Claudia Partole etc. Primul preşedinte al ABRM, preşedinte al Fundaţiei cărţii, organizatoarea a 11 ediţii ale Salonului Naţional de Carte pentru copii, presedintele Sectiei Nationale a Consiliului Internaţional al Cărţii pentru Copii şi Tineret (IBBY) de pe lîngă UNESCO, deţinătoare a distincţiilor de stat  Ordinul Insigna de Onoare, Lucrător Emerit al Culturii, Meritul cultural, Medalia Mihai Eminescu, Claudia Balaban continuă să promoveze cu consecvenţă şi dăruire valorile spirituale ale neamului.

Claudia Balaban a vorbit despre participarea sa la Congresul al 30 - lea Mondial al IBBY, China,20-24 septembrie 2006, şi Festivalul Internaţional de carte pentru copii din Coreea. Congresul al 30 - lea Mondial al IBBY : Cartea pentru copii şi dezvoltarea socială, i-a avut printre cei 322 delegaţi şi pe reprezentanţii R Moldova: Eugenia Bejan, secretar al Secţiei IBBY, Alexei Cobîlneac, artist plastic, Tamara Pereteatcu, jurnalist. Pictorul Alexei Cobîlneac  a fost menţionat cu Diploma de Onoare pentru ilustraţiile la cartea Punguţa cu doi bani de Ion Creangă. Graţie filmului, slide-urilor derulate, bibliotecarii au efectuat o călătorie virtuală în aceste ţări, au luat act de obiceiurile, cultura şi modul de organizare a astfel de activităţi cu cartea. Prin astfel de întruniri ne cunoaştem mai bine personalităţile biblioteconomiei Republicii Moldova, profesie confruntată cu o serie de cerinţe care decurge din principala caracteristică a vieţii  de bibliotecar modern: mobilitatea.

Conceptul de mobilitate sintetizează o serie de dimensiuni ale vieţii noastre, dintre care ne limităm a enumăra pe cele cu coeficient de relevanţă pentru educaţie superioară a bibliotecarilor universitari: explozia de cunoştinţe, care reactualizează continuu cunoştinţele profesionale iniţiale şi  se achiziţionează noi cunoştinţe, revitalizînd însuşi sensul conceptului de bibliotecar de  formaţie universitară în raport cu o anumită etapă istorică şi cu un anumit scop; mobilitatea profesională a bibliotecarilor pe parcursul vieţii active (nu trebuie să se pună semnul de egalitate între procesul formării unor competenţe profesioanale şi gradul /calificarea profesională, ultima implicînd un amplu proces de alogaritmizarae şi de elaborare de deprinderi eficiente în domeniul respectiv).

Pe lîngă  medalionele bibliologice,  s-au sărbătorit  şi alţi bibliotecari la alte  manifestări culturale, toate interesant intersectate, pline de substanţă: lansări de expoziţii, reviste bibliografice, TV informaţii, Breviar, purtînd un motto: Cartea este şi va fi un instrument de neînlocuit, şi este singurul instrument care produce cultură (Mircea Cărtărescu). Prin astfel de forme de lucru cu cartea, promovăm valorile,  fiindcă avem autori la fel de buni ca în orice altă profesie. Autorii îşi consacră puterile temelor noi, sau subiectelor foarte locale şi internaţionale (efect mai puţin cunoscut ) care au  şanse să intereseze Occidentul. Avem opere canonice şi fundamentale, care trebuie să ne intereseze în special pe noi. Nu trebuie să ceri nimic, este de ajuns să lecturezi, sau să-l vezi pe cel vîrstnic în profesie, astfel trebuie să ai satisfacţia întîlnirii cu celălalt, a comuniunii spirituale, din ce în ce mai săracă în lumea de azi. Prezentările lor în literatura de specialitate, în ziare şi reviste ne fac cunoştinţă cu o nouă formă a educaţiei permanente, şi anume scrierea pentru publicare ca rezultat al autoinstruirii. Destul de des sînt întîlnite în paginile lor ca autori a unor cărţi - toate acestea  sînt adevărate contribuţii la dezvoltarea profesiei, motivaţii în favoarea importanţei profesiei într-o societate informaţională dinamică. Aceste expoziţii  au fost: În Memoriam –Faina Tlehuci, Bibliologi Basarabeni: Ion Şpac, Ion Madan , Încredere, Optimism, Acţiune, Alexe Rău-30 de ani de activitate, Prinos Smerit pentru Scumpa Profesie, Elena Harconiţa -30 ani de activitate profesională, Iubim Cartea şi Trăim prin Ea, Bibliotecrarul-un profesionist al informării, identificator şi furnizor de informaţie, Dimensiunile Spirituale ale Claudiei  Balaban etc.

Toate acestea sînt adevărate contribuţii la dezvoltarea profesiei, motivaţii în favoarea importanţei ei  într-o societatea informaţională dinamică. Ele înseamnă de asemenea că la schimbările petrecute în tehnologia informaţiei se poate răspunde la o inevitabilă schimbare a relaţiilor noastre, a modului în care privim profesia noastră şi de aici a modului în care comunitatea ne priveşte.

Pentru tinerii bibliotecari Clubul constituie un teren de cunoaştere, un motiv de schimbare a opticii, prilej de a descoperi că profesia de bibiliotecar reprezintă o lume cu probleme complexe şi diferenţiate, iar ei pot vedea în colegii lor nu o generaţie refractară, închistată, adversă, ci modele de urmat, experienţa, îndrumarea.

 

Nichita Stănescu Ce bine că eşti

 

Să stăm de vorbă, să vorbim, să spunem cuvinte lungi,

sticloase, ca nişte dălţi ce despart fluviul rece în delta fierbinte,

ziua de noapte, bazaltul de bazalt.

Du-mă fericire, în sus, şi izbeşte-mi

tîmpla de stele, pînă cînd

lumea mea prelungă şi în nesfîrşire

se face coloană sau altceva

Mult mai înalt şi mult mai curînd.

Ce bine că eşti, ce mirare că sînt !

două cîntece diferite, lovindu-se, amestecîndu-se,

două culori care nu s-au văzut niciodată,

una foarte de jos, întoarsă spre pămînt, una foarte de sus, aproape ruptă

în înfrigurata, neasemuită luptă

a minunii că eşti, a-ntîmplării că sînt.

 

e-mail: Topalo.Valentina@usb.md

 

Referinţe:

 

  1. Biblio Spiritus : Clubul bibliotecarilor. Alcăt. V. Topalo. Bălţi, 2004.
  2. Biblioteca Ştiinţifică a Universităţii de Stat „Alecu Russo” din Bălţi : Raport de activitate 2004. Coord.: E. Harconiţa; red. : D. Caduc, E.Stratan. Bălţi, 2005. 80 p.

3.      Clubul BiblioSpiritus de la BŞU „A.Russo” : Şedinţa inaugurală, avîndu-i ca „actori” pe Elena Harconiţa, Alexe Rău, Valentina Topalo, Elena Scurtu, Maria Şleahtiţchi, Nicolae Leahu, Vasile Secrieru, Elena Stratan, Anişoara Nagherneac, Ina Lupan, Doina Rusu, Silvia Ciobanu, Stela Garas. In: Magazin bibliologic. 2005, nr 3-4, p. 172-182; www.bnrm.md/publicatii.

  1. Le Bon, Gustave, Psihologia mulţimilor, Editura ALMA, Bucureşti, 1990.
  2. Stratan, Elena. Serialul evenimentelor la Biblioteca Ştiinţifică. In: Confluenţe bibliologice. 2007, nr 1-2 (7-8), p.24.
  3. Wald , Henri. Ideea vine vorbind. Editura Cartea Românească, Busureşti, 1983.