[11 mai 2007] Evenimentul s-a vrut unul comemorativ prin excelenţă: la 21 iulie 2007 Alexandru Abramciuc ar fi împlinit 55 de ani. Spre regret, acum 5 ani s-a stins din viaţă, măcinat de o boală incurabilă. Toţi cei prezenţi - colegii de la Facultatea Fizică, Tehnică, Matematică, Informatică, scriitorii profesori, Margareta Curtescu şi Anatol Moraru, bibliotecarii, prietenii - au evocat cu durere sinceră personalitatea profesorului, savantului, inventatorului Alexandru Abramciuc. Biobibligrafia Alexandru Abramciuc a fost elaborată de bibliografii Maria Fotescu şi Elena Scurtu, coordonată de Elena Harconiţa, directoarea BŞU şi dr. Margareta Curtescu, lector superior (catedra Literatura Română şi Universală), redactor Dora Caduc, coperta - Silvia Ciobanu. Este structurată în 5 compartimente, debutînd cu secvenţa, întitulată metaforic, Zbor frînt, semnată de Margareta Curtescu. Autoarea face o incursiune în biografia şi activitatea profesorală a lui Alexandru Abramciuc, o viaţă cu bucurii multe, speranţe frumoase şi dureri tăinuite, regretînd plecarea timpurie a unei personaltăţi înzestrate, capabile de lucruri mari. Primul compartiment cu genericul Demnitate superioară, viaţă... cuprinde amintiri ale membrilor familiei Abramciuc şi ale profesorilor, colaboratorilor universităţii. Un alt capitol: Evocări, evocări, evocăriinclude 18 texte semnate de colegii de facultate, prietenii şi vecinii, care l-au iubit şi apreciat. Compartimentul Cogito, ergo sum inserează teza de doctor habilitat în ştiinţe tehnice pe care regretatul Alexandru Abramciuc urma s-o susţină la Minsc, iară boala nemiloasă ia răpit această şansă. Ultima parte a biobibliografiei Munca învinge totul, conţine lista publicaţiilor ştiinţifice (125 de titluri) şi a brevetelor de invenţii (16 la număr) care vorbesc cititorului despre cercetările întreprinse între anii 1983-2001. Capitolul Brevete de invenţii prezintă preocupările de inventator, raţionalizator ale lui A. Abramciuc, brevete care ilustrează o etapă prolifică în cariera sa ştiinţifică între anii 1979-1989. Cercetarea bibliografică este întregită de un indice de nume care trimite la poziţiile informaţiilor din corpusul lucrării şi de o listă a indicilor de nume pentru înlesnirea utilizării biobibliografiei. Prin această lucrarea autorii demonstrează că o biobiliografie poate fi nu numai un instrument de lucru în sensul direct al cuvîntului, ci şi carte de lectură, ce reconstituie profilul lui Alexandru Abramciuc, dimensiunile personalităţii lui, rolul activ pe care l-a avut în evoluţia Facultăţii TFMI şi Universităţii de Stat Alecu Russo.  

Valentina Topalo